• Cuvântul arctic este derivat din termenul astronomic utilizat de grecii antici pentru a indica traiectoria constelației Ursa Mare (arctos înseamnă urs în grecește) în jurul Stelei Polare. Mai târziu a fost utilizat pentru a defini banda geografică – Cercul Polar – care se află între polul Nord și partea extrem nordică a continentelor American și eurasiatic.

• Cele câteva populații care s-au oprit pe acest teritoriu neospitalier au ajuns în mai multe valuri migratoare de-a lungul mileniilor: saami (în nordul Norvegiei, Finlandei, Suediei, Rusiei), chukchi (Rusia), inuitii (Alaska, Canada, Groenlanda).

• În rândul populațiilor din Arctica distingem trei familii lingvistice: paleoasiatica, vorbită de grupurile paleosiberiene, eskimo-aleuta, vorbită de inuiti, și ural-altaică, vorbită de laponi.

• Saami, singurii reprezentanți europeni ai populațiilor arctice, mai sunt cunoscuți și sub denumirea de laponi, dar ei consideră acest termen jignitor: unii lingviști consideră că termenul de lap, din care derivă cuvântul lapon, înseamnă petic și este folosit în sens peiorativ; alți lingviști consideră termenul împrumutat din suedeză, însemnând întârziat.

• Limba saami este formată, de fapt, din mai multe limbi, iar din punct de vedere al relațiilor dintre ele, pot fi împărțite în două grupuri: cele de vest și cele de est. Părți ale acestor grupuri formează un fel de dialect continuu, ceea ce însemnă că vorbitori ai doua grupuri vecine se pot înțelege intre ei, dar vorbitori ai grupurilor mai îndepărtate geografic unul de altul, nu se pot înțelege.

• În scriere, limba saami folosește cu preponderență o variantă dezvoltată a alfabetului latin, cu excepția limbii saami kildin, o variantă dezvoltată a alfabetului chirilic.

• Ca limbă oficială, limba saami este recunoscută în câteva localități din Norvegia și Finlanda (tot aici exista și regiuni unde este doar folosita în relațiile cu guvernul și organele administrative finlandeze). În Suedia este recunoscută că limba minoritară din anul 2002.

• Populația chukchi locuiește în partea de nord-est a Siberiei, între râul Anadyr și Oceanul Arctic. Sunt considerați reprezentativi pentru grupurile siberiene, a căror limba are unele afinități cu limba eschimosă veche.

• În limba lor, care aparține grupului lingvistic paloeasiatic, termenul de chukchi provine de la chavchu, care înseamnă pastori. Ca și alte populații siberiene, oamenii chukchi sunt împărțiți în două comunități, fiecare având mijloace de subzistență proprii: una vânează de-a lungul coastelor Oceanului Arctic și al Strâmtorii Bering (ankalyn – oameni de pe coastă), cealaltă se ocupă cu păstoritul renilor în tundră.

• Yaranga este numele locuinței tradiționale: un corp cilindric mare, cu acoperiș conic confecționat dintr-o ramă de lemn, căptușit cu piei de ren și ancorat cu curele din piele și un cerc de pietre.

• Se crede că strămoșul rasei husky a fost creat de către chukchi, care aveau nevoie de un animal capabil să traga încărcături modeste pe distanțe mari, consumând cât mai puțină energie și pierzând cât mai puțină căldură.

• Limba chukchi are multe cuvinte care descriu activitățile tradiționale, cum ar fi îngrijirea animalelor: renul are foarte multe nume, în funcție de culoare, sex, vârstă și comportament.

• Termenul de eschimos care înseamnă mâncător de carne crudă în dialectal algonkian, contrastează cu numele utilizat de vânătorii și pescarii originari din Siberia de nord pentru a se descrie pe ei înșiși: inuiti – însemnând oameni.

• În ciuda distanței geografice dintre diferitele grupuri, inuitii sunt asemănători din punct de vedere cultural și vorbesc dialecte similare care își au originea în același grup, eskimo-aleut. Astfel, în Alaska întâlnim inuiti, inughuiti în Groenlanda și yuiti în Siberia.

• Limba lor, inuktitut, a început să fie scrisă în 1894, când Edmund Peck a introdus un sistem derivat dintr-o metodă de stenografie. Scrierea inuitilor seamănă cu hieroglifele Maya, însă e mult mai simplă decât acestea.

• Pentru a-și proteja ochii de lumina solară intense, inuitii folosesc de secole ochelari de lemn prevăzuți cu o fantă care permite trecerea unei cantități minime de lumina.

Igluul este una dintre cele mai surprinzătoare invenții ale vechilor inuiti pentru supraviețuirea în climatul circumpolar: rezistă la vânturi puternice, este ușor de încălzit și păstrează eficient căldură (data fiind absența aproape completă a lemnului de ars, inuitii folosesc grăsimea de foca drept combustibil).

Ce lume îndepărtată și fascinantă!
Pe noi ne găsiți aici:https://bit.ly/3HTRWdH , gata să rezolvăm orice problemă pe care o ai în zona traducerilor.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *